Am găsit o țestoasă în natură. Ce trebuie să fac?

Ultima actualizare : 20.8.2026

Răspuns scurt

Dacă țestoasa nu este rănită și nu se află într-un pericol imediat, în general nu trebuie luată acasă. Țestoasele sălbatice trebuie lăsate în habitatul lor.

Dacă se află pe un drum sau într-un alt loc periculos, poate fi mutată doar cât este necesar pentru a ieși din pericol, de preferat în direcția în care se deplasa deja. Nu o transporta într-o altă zonă și nu o reloca „într-un loc mai frumos”.

Dacă este rănită, a fost lovită de mașină sau pare grav afectată, contactează un medic veterinar cu experiență în reptile sau un centru de salvare a faunei sălbatice.

Nu lua țestoasa acasă

Una dintre cele mai frecvente greșeli atunci când cineva găsește o țestoasă în natură este să presupună:

„Probabil s-a pierdut. O iau acasă ca să o salvez.”

În cazul unei țestoase sălbatice sănătoase, de cele mai multe ori nu este nevoie de salvare. Țestoasa se află pur și simplu în habitatul său și se poate deplasa pentru hrană, apă, reproducere, căutarea unui teritoriu potrivit, găsirea unui loc pentru depunerea ouălor, termoreglare, trecerea dintr-o zonă de habitat în alta.

Chiar dacă pare departe de pădure, apă sau un loc pe care noi îl considerăm „potrivit”, asta nu înseamnă automat că s-a rătăcit.

Când NU trebuie mutată o țestoasă

Dacă țestoasa:

  • este sănătoasă;
  • se află într-o pajiște, pădure, lizieră sau alt habitat natural;
  • nu este pe carosabil;
  • nu este amenințată de utilaje, foc sau alte pericole imediate;

las-o acolo unde este. Poți să o observi și să o fotografiezi fără să o deranjezi.

Nu o muta în altă pădure, într-un parc, lângă un lac, într-o rezervație aflată la kilometri distanță, în grădina ta, într-un terariu.

Țestoasele pot avea teritorii și zone de activitate bine definite, iar relocarea poate crea mai multe probleme decât rezolvă.

Când trebuie mutată?

Există situații în care o intervenție foarte scurtă este justificată. De exemplu, dacă țestoasa se află:

  • pe un drum;
  • într-o parcare;
  • în fața unui utilaj;
  • într-o zonă în care urmează să fie lovită;
  • într-o situație cu pericol imediat și evident.

În acest caz, scopul nu este să îi alegem un nou habitat. Scopul este doar să o scoatem din pericolul imediat. Mutarea trebuie să fie cât mai mică.

Am găsit o țestoasă care traversează drumul. Ce fac?

Dacă poți opri în siguranță fără să creezi un accident:

  1. verifică traficul;
  2. apropie-te calm;
  3. ridică țestoasa cu ambele mâini de părțile laterale ale carapacei;
  4. mut-o pe partea cealaltă a drumului;
  5. pune-o la câțiva metri de carosabil, într-un loc sigur;
  6. păstrează direcția în care se deplasa.

Acest ultim punct este foarte important. Nu o întoarce din drum. Dacă țestoasa mergea spre partea dreaptă a șoselei, mut-o în partea dreaptă. Nu o pune înapoi de unde a venit doar pentru că acolo pare să existe mai multă vegetație. Țestoasa poate încerca pur și simplu să traverseze din nou.

Cât de departe trebuie mutată de șosea?

Doar suficient cât să nu se mai afle în pericol imediat. În general, câțiva metri într-o zonă sigură sunt suficienți. Nu o urca în mașină pentru a o duce „într-o pădure mai bună la 5 km distanță”. Pentru reptile, drumurile pot fragmenta habitatele și pot produce mortalitate ridicată; ghidurile de conservare pentru România includ explicit țestoasa europeană de apă, țestoasa dobrogeană și țestoasa bănățeană printre speciile afectate de infrastructura rutieră.

Cum ridic corect o țestoasă?

Pentru majoritatea țestoaselor terestre de dimensiuni obișnuite:

  • folosește ambele mâini;
  • ține carapacea ferm, dar fără să strângi;
  • susține țestoasa lateral;
  • ține animalul aproape de sol.

Nu o ridica de coadă, de picioare, de cap, de marginea unei singure părți a carapacei. Țestoasa se poate zbate sau urina atunci când este ridicată. Acest lucru poate fi o reacție de stres. Pune-o jos cât mai repede după ce a fost scoasă din pericol.

Nu o întoarce pe spate

Nu este necesar să întorci țestoasa pe spate pentru a o inspecta dacă nu există un motiv clar. Poziția pe spate îi provoacă stres și poate fi problematică mai ales dacă animalul este rănit, slăbit, supraîncălzit, expus la soare puternic.

Dacă trebuie verificată partea inferioară din cauza unei răni, manipularea trebuie să fie cât mai scurtă.

Cum îmi dau seama dacă țestoasa este rănită?

Unele răni sunt evidente, altele mai greu de observat. Solicită ajutor dacă observi:

  • carapace spartă;
  • fisuri adânci;
  • bucăți lipsă din carapace;
  • sângerare;
  • rană deschisă;
  • țesut expus;
  • picior sau membru grav rănit;
  • incapacitatea de a folosi unul sau mai multe membre;
  • traumă evidentă provocată de mașină sau utilaje.

Alte semne de alarmă

Țestoasa poate avea nevoie de ajutor și dacă:

  • nu reacționează normal;
  • nu își poate susține corpul;
  • are ochii permanent închiși;
  • respiră cu dificultate;
  • are secreții abundente la nas sau gură;
  • prezintă sânge la nivelul gurii sau nasului;
  • se deplasează foarte anormal;
  • are capul sau membrele într-o poziție nefirească;
  • pare extrem de slăbită.

Totuși, o țestoasă care nu se mișcă imediat când te apropii nu este automat bolnavă. Țestoasele pot rămâne nemișcate ca reacție defensivă.

Carapacea crăpată este o urgență?

Da. Carapacea nu este doar o „coajă”. Este o structură vie, conectată cu scheletul și vascularizată. O țestoasă lovită de mașină poate avea:

  • fracturi ale carapacei;
  • hemoragii;
  • leziuni interne;
  • traumatisme care nu sunt vizibile imediat.

Chiar dacă animalul încă merge, o lovitură semnificativă justifică evaluare veterinară.

Ce fac cu o țestoasă rănită până ajunge la medic?

Dacă trebuie transportată pentru ajutor medical pune țestoasa într-o cutie solidă și ventilată. În cutie poți pune:

  • un prosop curat;
  • hârtie absorbantă;
  • o suprafață care să nu alunece.

Păstrează cutia:

  • într-un loc liniștit;
  • ferită de soare direct;
  • la o temperatură moderată;
  • departe de copii și animale de companie.

Nu este nevoie să amenajezi un terariu.

Ce NU trebuie să fac unei țestoase rănite?

Nu:

  • lipi carapacea cu superglue;
  • pune bandă adezivă peste răni;
  • aplica alcool;
  • aplica apă oxigenată în mod repetat;
  • administra antibiotice;
  • administra medicamente pentru oameni;
  • forța animalul să mănânce;
  • turna apă în gură;
  • încerca să repari singur carapacea.

Tratamentul unei fracturi de carapace depinde foarte mult de gravitatea leziunilor.

Trebuie să îi dau apă sau mâncare?

Dacă animalul este sănătos și doar traversează o zonă, nu este necesar. Lasă-l să își continue drumul. Dacă animalul este rănit și urmează să fie transportat către un centru sau medic veterinar, prioritatea este evaluarea medicală. Nu forța hrănirea.

Am găsit o țestoasă în curte. Trebuie să o mut?

Nu neapărat. Dacă locuiești într-o zonă în care există țestoase sălbatice și animalul a intrat singur în curte, poate fi pur și simplu în deplasare. Dacă:

  • curtea este sigură;
  • nu există câini care să o atace;
  • nu există utilaje;
  • nu este blocată;

poți permite țestoasei să își continue singură drumul.

Dacă este blocată de garduri, poate fi ajutată să treacă prin sau în jurul obstacolului în direcția în care încerca deja să meargă.

Câinii sunt un pericol pentru țestoase?

Da. Chiar și un câine care nu este agresiv poate considera țestoasa o jucărie sau un obiect de ros. Mușcăturile pot produce:

  • perforarea carapacei;
  • fracturi;
  • răni ale membrelor;
  • infecții severe.

Dacă găsești o țestoasă sălbatică în curte, ține câinele separat până când țestoasa își continuă drumul.

Am găsit un pui de țestoasă. Este abandonat?

De obicei, nu. Puii de țestoasă nu sunt crescuți de părinți. După eclozare, sunt independenți. Prin urmare, un pui găsit singur nu are nevoie să îi găsești mamaDacă este sănătos și într-un habitat natural sigur, lasă-l acolo.

Am găsit ouă de țestoasă. Ce fac?

Nu le muta. Ouăle reptilelor sunt sensibile la manipulare și schimbarea orientării după dezvoltarea embrionului poate fi problematică. În plus, ouăle speciilor sălbatice protejate nu trebuie colectate. Marchează mental sau de la distanță zona și evită să o deranjezi.

Dacă cuibul se află într-un pericol iminent — de exemplu, un șantier activ — contactează o organizație de conservare sau autoritatea competentă.

Ce specii de țestoase sălbatice există în România?

În fauna nativă a României întâlnim trei țestoase importante:

1. Țestoasa de uscat bănățeană

Denumire științifică: Testudo hermanni, este o țestoasă terestră întâlnită în principal în sud-vestul României.

2. Țestoasa de uscat dobrogeană

Denumire științifică: Testudo graeca, este asociată în România în special cu Dobrogea și habitatele calde și uscate din sud-est.

3. Țestoasa de apă europeană

Denumire științifică: Emys orbicularis, este o specie acvatică nativă care trăiește în bălți, lacuri, canale, mlaștini, alte zone umede.

Documentele de conservare referitoare la fauna României enumeră aceste trei specii: Emys orbicularis, Testudo graeca și Testudo hermanni.

Am găsit o țestoasă cu tâmple roșii. Este specie sălbatică din România?

Nu. Țestoasa cu tâmple roșii (Trachemys scripta elegans) este o specie originară din America de Nord și a ajuns în multe habitate europene după abandonarea animalelor de companie.

Dacă găsești o astfel de țestoasă într-un lac sau parc nu o muta într-un alt habitat și nu elibera alte exemplare. În astfel de situații este mai bine să contactezi administratorul ariei, autoritățile de mediu sau un centru specializat pentru recomandări.

Pot lua acasă o țestoasă sălbatică?

În general, nu. Țestoasele sălbatice native nu trebuie colectate din natură pentru a deveni animale de companie. Legislația românească privind conservarea habitatelor și faunei sălbatice interzice, pentru speciile protejate vizate, printre altele:

  • capturarea;
  • vătămarea;
  • uciderea;
  • perturbarea intenționată în anumite perioade;
  • deteriorarea locurilor de reproducere sau odihnă;
  • deținerea;
  • transportul exemplarelor luate din natură.

Există situații și derogări prevăzute de legislație, dar acestea nu înseamnă că un exemplar sănătos poate fi colectat pentru a fi ținut acasă.

Dar dacă vreau să o salvez?

Intenția bună nu înseamnă întotdeauna că luarea animalului din natură este cea mai bună soluție. Pentru o țestoasă sănătoasă cea mai bună salvare este adesea să o lași acolo. Pentru una aflată în pericol îndepărtează pericolul sau mut-o foarte puțin. Pentru una rănită contactează specialiști. Acestea sunt trei situații foarte diferite.

De ce nu trebuie relocată la distanță?

Relocarea unei țestoase sănătoase într-un loc ales de noi poate:

  • scoate animalul din zona sa de activitate;
  • separa exemplarul de populația locală;
  • modifica accesul la locuri de reproducere;
  • expune animalul unui habitat nepotrivit;
  • crește riscul ca acesta să încerce să se întoarcă.

De aceea scoaterea de pe șosea ≠ relocare. Mutarea cu câțiva metri pentru siguranță este diferită de transportarea cu mașina într-o altă zonă.

Pot muta țestoasa lângă o apă?

Nu dacă este o țestoasă de uscat.

O Testudo hermanni sau Testudo graeca nu trebuie pusă într-un lac sau pe malul apei doar pentru că este „țestoasă”.

Țestoasele de uscat și cele acvatice au ecologii complet diferite.

Dar dacă este o țestoasă de apă găsită pe uscat?

Nici aceasta nu trebuie pusă automat în primul lac pe care îl găsești. Țestoasele acvatice pot ieși din apă pentru:

  • deplasare între habitate;
  • depunerea ouălor;
  • basking;
  • căutarea unui alt corp de apă.

Femelele pot fi găsite chiar la distanță de apă în perioada depunerii ouălor. Dacă nu se află în pericol imediat, las-o să își continue deplasarea.

Unde pot cere ajutor în România?

Dacă țestoasa este rănită sau există o situație neclară, poți contacta un medic veterinar cu experiență în reptile.

Nu toate cabinetele veterinare tratează reptile, așa că întreabă explicit dacă medicul are experiență cu țestoase / reptile / animale exotice. Pentru traumatisme severe, timpul poate fi important.

WildHelp – Asociația pentru salvarea animalelor sălbatice

WildHelp este o organizație românească formată din specialiști, inclusiv medici veterinari și biologi, care se ocupă de salvarea, tratarea și reintegrarea animalelor sălbatice.

Date de contact publicate de organizație:

Telefon: +40 723 327 931
E-mail: office@wildhelp.eu
Locație: Cristian, județul Sibiu.

Grupul Milvus / Wildlife Rehabilitation Centre

Grupul Milvus operează un centru de reabilitare pentru animale sălbatice. Organizația precizează că centrul primește nu doar păsări, ci și mamifere și reptile și face parte dintr-o rețea națională de salvare a faunei.

Datele publice de contact ale Grupului Milvus includ:

Târgu Mureș
Telefon: +40 265 264 726
E-mail: office@milvus.ro.

Autoritățile de mediu

Pentru cazuri care implică:

  • capturarea ilegală;
  • comercializarea unei țestoase sălbatice;
  • distrugerea habitatului;
  • exemplare protejate ținute ilegal;
  • situații în care este necesară intervenția unei autorități;

poate fi contactat comisariatul județean al Gărzii Naționale de Mediu. Garda Națională de Mediu are atribuții inclusiv în controlul protecției faunei sălbatice și conservării biodiversității.

Ce informații să trimit atunci când cer ajutor?

Pentru ca specialiștii să poată răspunde mai repede, transmite:

  • o fotografie a țestoasei;
  • fotografii clare ale eventualelor răni;
  • localitatea sau zona aproximativă;
  • dacă a fost găsită pe șosea, în apă sau pe uscat;
  • dacă a fost lovită de mașină;
  • dacă există sângerare;
  • dacă se poate deplasa;
  • ora aproximativă la care ai găsit-o.

Dacă este posibil, fotografiază și locul în care a fost găsită. Aceste informații pot fi importante inclusiv dacă animalul va putea fi eliberat ulterior.

Ce fac dacă nu știu ce specie este?

Nu este nevoie să identifici perfect specia înainte de a lua o decizie simplă.

Dacă este sănătoasă și în siguranță → las-o în locul în care ai găsit-o.

Dacă traversează șoseaua → ajut-o să ajungă în partea spre care se îndrepta.

Dacă este rănită → contactează un specialist.

Poți face fotografii:

  • de sus;
  • lateral;
  • ale capului;
  • ale carapacei;

pentru identificare ulterioară.

Ce trebuie să faci în 30 de secunde

Țestoasă sănătoasă în natură→ Nu interveni.

Țestoasă pe șosea→ Mut-o în siguranță pe partea spre care mergea.

Țestoasă sănătoasă în curtea ta→ Protejeaz-o de câini și las-o să își continue traseul.

Pui sănătos → Lasă-l în habitat. Nu își caută mama.

Țestoasă rănită → Cutie ventilată + liniște + contact cu veterinar/centru de salvare.

Specie necunoscută → Fotografiază și cere identificare; nu o transporta inutil.

Țestoasă exotică abandonată → Nu o elibera într-un alt lac sau habitat; contactează specialiști.

Întrebări frecvente

În general, nu. Dacă este un exemplar sălbatic sănătos, trebuie lăsat în habitatul său. În plus, capturarea și deținerea exemplarelor protejate luate din natură sunt reglementate și, pentru speciile vizate de legislația de conservare, interzise în lipsa condițiilor legale aplicabile.

Dacă poți interveni fără să te pui în pericol, mut-o pe partea spre care se îndrepta și pune-o la câțiva metri de carosabil. Nu o transporta într-o altă zonă.

În aceeași direcție în care se deplasa. Dacă o pui înapoi, poate încerca din nou să traverseze.

Nu. Puii de țestoasă sunt independenți după eclozare și nu sunt îngrijiți de părinți.

Nu automat. Țestoasele acvatice pot merge pe uscat, inclusiv pentru depunerea ouălor sau deplasarea între habitate. Dacă nu este în pericol, las-o să își continue traseul.

O fractură a carapacei trebuie evaluată de un medic veterinar. Pune țestoasa într-o cutie ventilată, menține-o în liniște și contactează cât mai repede un medic cu experiență în reptile sau un centru de salvare a faunei.

Nu trebuie să colectezi o Testudo hermanni sălbatică pentru a o ține ca animal de companie. Exemplarele sălbatice și habitatul lor beneficiază de protecție legală.

România are trei specii native principale de țestoase: țestoasa de uscat bănățeană (Testudo hermanni), țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca) și țestoasa de apă europeană (Emys orbicularis).